GÎNDAC CRISTIAN CĂLIN
Avocat drept penal Cluj

Examenul de admitere în Barou, aceeași mizerie progresivă

Simțind această mizerie pe pielea mea, m-am gândit să vă explic cam cum văd eu situația.

În legătură cu examenul de admitere în profesia de avocat, pentru început, vreau să știu și eu numele acelui INCOMPETENT care nu știe, la mai bine de 7 ani de la intrarea în vigoare a actualului cod penal, că nu există infracțiunea de FALS MATERIAL ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ.

Am aflat și eu de la colegii care au susținut acest examen că atmosfera a fost chiar de partea lor, condiții ideale pentru a te putea concentra să rezolvi niște grile pe care Comisia de redactare a subiectelor nu e în stare să le rezolve corect în liniște, cu toată legislația posibilă la îndemână, plus experiența profesională (avocați cu o vechime de cel puțin 10 ani în profesie).

An de an, toți cei care susțin examenul de admitere în profesia de avocat (ori cel de absolvire a INPPA sau definitivat), dintr-un motiv sau altul, ajung bătaia de joc a celor care se ascund în spatele anonimatului, de frică să nu știm și cât de competenți sunt cei care ne evaluează nouă competența.

Voit sau nu – încă nu mi-e clar – în fiecare an există același tipar al unor întrebări sau mini spețe de tip grilă, redactate într-o manieră cât se poate de stângace (să fiu foarte elegant),

Strategia arată în felul următor:

A. Greșelile mai puțin grave – dacă aș putea spune așa – expuse sub forma unor „erori materiale”, sunt remediate cu promptitudine, la scurt timp după afișarea baremului, printr-o ERATĂ. Să analizăm puțini trecutul.

(2021): „La întrebarea 56 de la grila 1 – Stagiari, corespondență întrebarea 59 la G2, întrebarea 52 la G3 și respectiv întrebarea 59 la G4, răspunsurile corecte sunt B și C (în loc de C).”

(2020): „La întrebarea 53 de la grila 1 – Stagiari, corespondență întrebarea 50 la G2, întrebarea 54 la G3 și respectiv întrebarea 56 la G4, răspunsurile corecte sunt A și C (în loc de A)”

(2018): „La întrebarea 14 de la grila 1 – Stagiari, (cu corespondența de la G2, G3 și G4), răspuns inițial BC, răspuns final C.

B. Greșelile care nu fac parte din seria „eroare materială”, sunt remediate apoi de comisia de soluționare a contestațiilor la barem. Istoric:

(2019) August – 2 întrebări anulate.

(2018) August – în primă fază, Comisia de soluționare a contestațiilor la barem a admis contestațiile formulate doar la 4 întrebări, deși mai erau alte întrebări cu răspuns greșit, dar na, cum să admită contestații la atâtea întrebări? Pe principiul, ascundem gunoiul sub preș, da de, da de, nu observă copiii. 

Ulterior, când și-au dat seama că totuși candidații nu sunt atât de habarniști după cum au presupus, Consiliul UNBR a mai admis o serie de contestații la 3 întrebări, una de la civil și două de la penal (care erau cel puțin evidente).

În total, la examenul din sesiunea August 2018, au fost admise contestații cu privire la 7 întrebări, dintre care una anulată, cu consecința acordării punctajului aferent întrebării tuturor candidaților, indiferent de varianta de răspuns.

(2017) Septembrie – ”La întrebarea de la Grila 1 (59), Grila 2 (49), Grila 3 (49), Grila 4 (59). La această întrebare se consideră corectă indicarea: – literei a)”

După cum am afirmat anterior, situația nu diferă nici la examenul de absolvire a INPPA (definitivat)

Aici o să analizez situația de anul trecut, sesiunea Noiembrie 2020, pe care simțit-o pe propria piele, la fel ca și examenul de admitere în profesia de avocat sesiunea august 2018.

Înainte de examen cu trei săptămâni (fără o zi), se trezește nimeni altul decât emeritul director al INPPA, mr. Dan Oancea, cu o idee mai stupidă decât își poate imagina cineva, și emite o decizie, mai exact Decizia nr. 41/26.10.2020, în cuprinsul căreia se prevedea următoarea inepție:

Art. 2.  (1) La examen candidații pot avea asupra lor legislația relevantă.

(2) Nu este admisă legislația comentată și/sau adnotată, indiferent dacă comentariile și/sau adnotările sunt tipărite sau olografe. Sunt considerate adnotări inclusiv trimiterile la și corelațiile cu acte sau texte normative.

(3) Nu sunt permise semnele de carte, cu sau fără mențiuni, indiferent de forma și culoarea acestora (inclusiv cele de tip „post-it”).

(4) Sublinierile și marcările de texte tipărite nu sunt prohibite.

(5) Anterior începerii examenului, responsabilii de săli vor verifica toate sursele documentare aflate asupra candidaților pentru a asigura respectarea prevederilor de mai sus.”

Orice om cât de cât întreg la minte, care a avut cel puțin o dată în viață contact cu vreun cod știe că toate acestea care se găsesc pe piață, conțin trimiteri către: LPA, decizii CCR, HP, RIL, vechea reglementare, (unele CECO, legi speciale), etc. Asta ce însemna? Că deși regulamentul prevede că este permis accesul candidaților cu legislație, nu avem voie cu niciun cod existent pe piață în România.

Încercând să ne dăm seama dacă noi suntem covârșiți de emoții din pricina examenului în așa manieră încât nu mai înțelegem limba română ori INPPA-ul a consumat ciuperci sălbatice, sunăm la numărul de contact afișat pe site, unde ne răspunde un obosit de portar (sper că nu era mai jos de atât și l-am flatat cu o funcție superioară), și ne spune că e grav dacă după 2 ani de avocatură nu înțelegem limba română. Da, cam atât se poate.

Unii dintre noi deja contactau edituri și firme de print în ideea în care nu avem de ales, să facem muncă de chinez de pe portalul de legislație, să copiem codurile într-un word, și să ștergem toate corelările, trimiterile, etc.

Între timp, social media a fost de partea noastră, ne-am mobilizat și am trimis o petiție către același șef de trib al INPPA, care a doua zi vine cu decizia nr. 42 din 26.10.2020, prin care ne luminează astfel: „Se modifică alin. (2) al art. 2 al Deciziei nr. 41/26.10.2020, după cum urmează:

„(2) Nu este admisă legislația comentată, indiferent dacă comentariile sunt tipărite sau olografe. La disciplina „Organizarea și exercitarea profesiei de avocat” este permisă legislația cuprinzând precizări privind  deciziile interpretative date de Consiliul U.N.B.R.”.

Deci problema a fost rezolvată, deși trebuia să fie așa de la început dacă incompetența din INPPA nu ar fi fost un atuu. Să ne înțelegem. Până atunci, regulile erau aceleași, adică era interzisă legislația comentată și adnotată. Atunci, încă nu mi-e clară nici această chestiune, ori așa s-a vrut, crezând că noi suntem ghidați de principiul „capul plecat, sabia nu-l taie”, ori persoana care a formulat acel text era analfabetă funcțional. În fine, am trecut și peste tâmpenia asta, încercând să ne inducem ideea că a fost o greșeală, aia e, inevitabil va fi bine, cum spune Andra.

Vine examenul de absolvire al INPPA – și chiar vă invit să citiți puțin subiectele, la civil mai ales, nu pentru că nu sunt un fan al acestei ramuri – pentru că pur și simplu nu înțelegi ce mama naibii vrea autorul grilei. Și nu o spun eu, care mă feresc de civil atât cât nu am nevoie în penal,  o spun alții, care fac doar civil de ceva ani buni.

Ajung acasă, știind că durează ceva până se afișează baremul, am tras un pui de somn. Când mă trezesc, văd un mesaj de la o colegă „tu ai văzut baremul?” și instant intru pe site-ul INPPA. Când am văzut 9 întrebări fără nicio variantă de răspuns, mi-am dat seama că era o strategie cu mănuși prin care voiau să ne împiedice să absolvim acest examen și să devenim niște concurenți.

Și da – pentru că nu se putea să nu existe și latura aceasta – și-au găsit de comentat unii care habar nu au cum se desfășoară acest examen. Și mă refer aici la faptul că, în ciuda existenței acelei prevederi în regulamentul de examen, care spune că întrebările pot avea o variantă de răspuns, două sau niciuna, până atunci, în niciun an nu a existat o asemenea situație. Examinatorii nu voiau să preia foaia de examen dacă nu marcai cel puțin o variantă de răspuns, motivând că se va anula foaia.

Am arătat toate acele aspecte în cuprinsul petiției pe care am reușit să o formulăm împreună, pe care am semnat-o electronic toți, prin completarea unor date de identificare și care a fost semnată de foarte mulți colegi definitivi, dintre care inclusivi unii din maeștri noștri, reușind să strângem un număr total de 1.116 semnături.

Mi-am asumat petiția și am trimis-o către UNBR, la aproximativ 24 de ore după examen și apoi am început cu toții să decidem ce facem, pentru că tăcerea din partea UNBR suna a „pas”. Focul mocnea și lipsea scânteia, pe care mi-am asumat-o și datorită căreia am primit, slavă Domnului, multe mesaje indirecte prin care mi se sugera să mă opresc, dar spre dezamăgirea lor, „le-am dat cu seen”. Ne-am împărțit sarcinile, am organizat și coordonat protestele din toată țara (modalitate de protest, ora, etc etc) și am luptat pentru transparență și pentru dreptul de a fi examinați în mod corect. 

Ah, era să uit. Noi, la Cluj, am fost sabotați și de Jandarmi, care bieții au invocat o altă lege, dar e bine și așa rău, ce să faci?

Finalul a fost cel scontat, pentru că așa am stabilit de la bun început, că nu renunțăm până nu se anulează cele 9 întrebări. A, da, să satisfac și curiozitatea unora care nu dorm liniștiți noaptea din cauza asta. Promovam examenul de definitivat și dacă nu se anulau cele 9 întrebări. Sper că nu v-am dezamăgit.

Totuși, am solicitat și anul trecut dar UNBR-ul se face că plouă. Reiterez:

  1. Publicați numele membrilor comisiei naționale de examen, cu indicarea pentru fiecare dintre membrii a comisiei din care face parte
  2. Motivați soluționarea contestațiilor pentru fiecare întrebare, punctual, așa cum puteți observa că se procedează la examenul pentru admiterea la INM sau magistratură. Vă e lene? Nu știți motiva? Nicio problemă, lăsați-i pe alții în locul vostru. 

Și aici vă dau un exemplu: sunt  extrem de curios cu mama naibii motiva această comisie, în 2018, grila de la penal pe care nu a binevoit comisia de soluționare a contestațiilor să o remedieze până nu a venit CUNBR, care spunea că „în ipoteza în care instanța aplică o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare o suspendă sub supraveghere, este obligată să aplice pedeapsă accesorie”. De când ai pedeapsă accesorie la suspendare?

Atunci mi-am dat seama că dacă vrei să promovezi examenul ăsta, ar cam trebui să înveți drept după ce dictează zeii comisiei, nu după coduri, tratate și altele.

Cum se desemnează membrii comisiei naționale de examen?

(1) Desemnarea Comisiei naționale de examen se face de către Comisia Permanentă a U.N.B.R., pe baza propunerilor barourilor, conform Regulamentului de examen. Lista de propuneri va cuprinde mențiuni exprese privind vechimea în profesia de avocat a celui propus și situația în care acesta este „cadru didactic universitar”.

(2) La formularea propunerilor se vor avea în vedere prevederile art. 17 alin. (4) al Legii nr. 51/1995 și prevederile Regulamentului de examen susmenționat. Propunerile se vor face distinct pentru fiecare dintre comisiile prevăzute de Regulament.

(3) Propunerile barourilor vor fi transmise spre avizare la centrele teritoriale I.N.P.P.A., care, după confruntarea acestora cu evidențele de care dispun, vor remite I.N.P.P.A., până la data de 26 august 2021, propunerile avizate privind membrii Comisiei naționale de examen, având în vedere și experiența anterioară a celor propuși.

(4) La data de 03 septembrie 2021 I.N.P.P.A. va transmite la U.N.B.R. propunerile privind compunerea Comisiei naționale de examen. Până la data de 10 septembrie 2021, la convocarea Președintelui U.N.B.R., va avea loc ședința Comisiei Permanente a U.N.B.R. pentru desemnarea Comisiei naționale de examen. Desemnarea Comisiei naționale de examen, potrivit. art. 67 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 51/1995 republicată, se va face prin aplicarea cu prioritate a dispozițiilor art. 17 alin. (4) din Lege care reglementează constituirea comisiei „cu precădere – din avocați cadre didactice universitare cu vechimea de minim 10 ani în profesia de avocat”. Dispozițiile art. 33 alin. (5) din Statut care consacră compunerea „în majoritate” a Comisiei de examen din avocați – cadre didactice universitare cu o vechime în profesie de 10 ani se interpretează în limitele impuse de art. 17 alin. (4) din Lege în sensul că, în condițiile în care între cei propuși să facă parte din comisia de examen se află și avocați – cadre didactice, aceștia din urmă vor fi desemnați „cu precădere”.

Ah, da, că tot veni vorba de transparență. Să nu credem oare nici zvonurile potrivit cărora, la admiterea din 2019, existau anumite interese pentru ca unii candidați să promoveze acest examen, drept pentru care, subit, întrebările au avut numai o singură variantă de răspuns?

Later edit: Am uitat să spun cireașa de pe tort. Ca să ne dăm seama cam care e nivelul, aceeași întrebare cu aceleași variante de răspuns, la stagiari are două răspunsuri corecte, la definitivi doar una. Ăsta-i nivelul, atât se poate!

Avocat Cristian Gîndac, Baroul Cluj.

Call Now Button
error: Content is protected !!