Avocat drept penal Cluj - GÎNDAC CRISTIAN

Comisia națională de examen lovește din nou. Examenul de admitere în profesia de avocat 2023

Comisia națională de examen lovește din nou! Deși încă nu am apucat să lecturez subiectele de la drept penal și procedură penală, am analizat doar contestația admisă la singura întrebare Grila 1 (63), Grila 2 (77), Grila 3 (72), Grila 4 (72) de la examenul pentru obținerea titlului de avocat stagiar.

Întrebarea sună cam așa:

„X, în înțelegere cu Y, a oprit-o pe persoana vătămată V, la ora 23.30, pe o stradă din apropierea locuinței acesteia și a împins-o în scara unui bloc. Acolo X a imobilizat-o punând-o la pământ, iar Y a întreținut prin constrângere un raport sexual. Apoi Y a imobilizat victima pe burtă, iar X a obligat-o să întrețină cu el un act sexual anal. Raportat la starea de fapt descrisă, alegeți varianta/variantele adevărate:”

A. X și Y sunt coautori ai unei infracțiuni de viol în varianta tip;

B. X nu este autor al unei infracțiuni de agresiune sexuală în varianta agravată, comisă de două sau mai multe persoane împreună;

C. Y va răspunde pentru o infracțiune de viol în varianta agravată (fapta comisă de două sau mai multe persoane împreună), în calitate de autor.

Răspunsul corect inițial a fost varianta B, iar în urma contestațiilor comisia a stabilit ca fiind corectă și varianta C. (total greșit!).

Potrivit dispozițiilor regulamentului cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților – I.N.P.P.A. (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice (anexa 2 la Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 351/08.06.2023) :

art. 14 alin. 3: Membrii Comisiei de elaborare a subiectelor au în principal următoarele atribuții:

– subiectele să fie în concordanță cu tematica și bibliografia aprobate și publicate de Consiliul U.N.B.R.;
– subiectele să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate și să aibă grad de complexitate corespunzător conținutului tematicii și bibliografiei; 
– timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depășească timpul alocat desfășurării probei de examen;
– să se asigure unitatea de evaluare la nivelul întregului examen;
– să nu conțină probleme controversate în doctrină sau practică;
– subiectele să urmărească și verificarea capacitații candidaților de autiliza cunoștințele teoretice în cadrul unui / unor caz(uri) practic(e).

Pentru că titlul lucrării mele de licență a fost „Aspecte teoretice și practice privind infracțiunea de viol”, am analizat mai profund acest subiect decât alți colegi, spun eu. Așadar, știam că sub aspectul participației infracțiunii de viol nu exisă o opinie unanimă în doctrină, după cum se poate observa:

A. Prof. univ. dr. Sergiu Bogdan„Așa cum s-a susținut în mod just în doctrină, coautoratul se poate reține chiar și atunci când o persoană realizează un act de executare din structura infracțiunii complexe, iar celălalt coautor realizează restul actelor ce intră în structura infracțiunii complexe. Transpunând această constatare la cazul concret al violului, care este ca regulă o infracțiune complexă, vor fi coautori atât cel care realizează constrângerea victimei cât și cel care realizează doar acte sexuale („profitând” de efectele constrângerii comise asupra victimei de către celălalt coautor).”[1]

B. Prof. univ. dr. Valerian Cioclei – „Tot sub imperiul textului inițial, în doctrină s-a subliniat imposibilitatea existenței coautoratului la viol: (. . .) cum o pluralitate de raporturi sexuale simultane asupra aceleiași victime nu este cu putință, violul este totodată o infracțiune cu autor unic. Coautoratul nu este deci posibil la infracțiunea de viol.” (…) Deși în actuala configurație a elementului material este posibil ca o victimă să fie supusă unor acte sexuale diferite, în mod simultan, cred că observația cu privire la coautorat rămâne valabilă. Fiecare participant, care a realizat un act sexual asupra victimei va răspunde ca autor al infracțiunii de viol, în varianta agravată de la alin. (3) lit. f).[2]

Deci, după cum se poate observa, participația la infracțiunea de viol (coautoratul mai precis), reprezintă o problemă controversată în doctrină (și mai sunt autori de partea fiecărei opinii), astfel că potrivit art. 14 alin. 3 din Regulament, membrii comisiei de redactare a subiectelor aveau obligația să nu atingă acest aspect în cuprinsul întrebării.

Totuși, surprizele nefericite continuă și comisia de soluționare a contestațiilor la barem, cu UNANIMITATE, admite contestațiile formulate cu privire la această întrebare și considera ca variantă corectă și răspunsul de la litera C. Cum s-ar spune, o gafă și mai mare.

Singura soluție corectă în acest caz, era admiterea contestațiilor, anularea întrebării cu consecința acordării unui punct tuturor candidaților.

Totuși mă întreb cum de marii specialiști care fac parte din Comisia națională de examen („avocați – cadre didactice universitare, cu reputație neștirbită, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat deprinderi de verificare a cunoștințelor de specialitate prevăzute în materiile de examen, inclusiv formatori ai I.N.P.P.A., în condițiile prevăzute de lege.”) au omis și această chestiune? Iar incompetență?! Iar în avocatură?! Și încă se tot ascund sub anonimat. Ieșiți domnilor public să știm și noi care sunteți specialiștii cu experiență și care habar nu aveți de aspectele controversate din doctrină! „Specialiștii” ca domniile voastre trebuie să dispară din aceste comisii!

[1] S. Bogdan, D.A. Șerban, Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra persoanei și contra înfăptuirii justiției, ed. a 2-a, editura Universul Juridic, București, 2020, p. 324

[2] V. Cioclei, Drept penal. Partea specială I. Infracțiuni contra persoanei și infracțiuni contra patrimoniului, editura C.H.Beck, București, 2016, pp. 183-184

error: Content is protected !!
Call Now Button