Avocat Gîndac Cristian Călin

specializat drept penal Cluj-Napoca

Lovirea sau alte violențe

Lovirea sau alte violențe

Î: Dacă i-am aplicat unei persoane una sau mai multe lovituri (cu un obiect, cu pumnul sau cu piciorul), fapta mea constituie infracțiune?

R: Haideți să vedem ce spune Codul penal!

Art. 193 alin.(1) Lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.

În traducere, dacă lovesc o persoană prin orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice (o palmă, un pumn, un picior, etc), fapta mea constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală. Dacă lovitura sau loviturile aplicate au produs leziuni traumatice sau afectarea sănătății persoanei vătămate, a căror gravitate este evaluată în cel mult 90 de zile de îngrijiri medicale, fapta mea constituie infracțiune și se pedepsește mai aspru, respectiv cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă penală.

În ultima vreme, am avut mai multe dosare de acest gen, iar situația de fapt era relativ asemănătoare. Pe scurt, povestea sună cam așa:

O persoană „X” (fie că se afla la volan, fie că se afla pe stradă), din diverse motive, a aplicat una sau mai mule lovituri de pumn sau picior unei alte persoane „Y”, în diferite zone ale corpului (cap, abdomen, picioare).

Ulterior, persoana vătămată sesizează cele întâmplate prin SNUAU la 112 sau se deplasează personal la cea mai apropiată secție de poliție, unde i se ia o declarație, în cuprinsul căreia trebuie să relateze în detaliu situația de fapt, iar la final solicită tragerea la răspundere a celui vinovat.

În continuarea cercetărilor, poliția judiciară identifică persoana bănuită că ar fi săvârșit infracțiunea și o citează la sediul poliției pentru a o audia cu privire la incidentul în cauză. În funcție de probatoriul administrat până în acel moment, persoana respectivă poate fi audiată fie în calitate de martor, sub prestare de jurământ sau declarație solemnă, fie în calitate de suspect.

În cazul în făptuitorul urmează să fie audiat în calitate de suspect, înseamnă că deja există la dosar probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că el ar fi săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat. Astfel, înainte de audiere, organul de cercetare penală are obligația de a-i aduce la cunoștință drepturile și obligațiile pe care le are în această calitate. Având în vedere că în cazul infracțiunii de lovire sau alte violențe este posibilă retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată, de cele mai multe ori, se încearcă o mediere între suspect și persoana vătămată. În acest sens, ambii „actori” au posibilitatea să poarte o negociere cu privire la repararea prejudiciului cauzat, care variază în funcție de particularitățile fiecărei spețe.

Această negociere nu se finalizează cu succes de cele mai multe ori, deoarece persoana vătămată solicită un cuantum disproporționat față de natura și gravitatea prejudiciului suferit ori suspectul nu are venituri și nu există posibilitatea concretă de a achita cuantumul daunelor solicitate. Uneori, am observat faptul că dorința suspectului de a nu avea cazierul „pătat” îi profită persoanei vătămate, sens în care solicită daune morale într-un cuantum de câteva ori mai mare față de cele acordate de instanțele de judecată în cazuri relativ similare.

Totuși, există și posibilitatea ca negocierile purtate să se finalizeze cu succes. În această situație, persoana vătămată trebuie să îți manifeste dorința de a-și rerage plângerea prealabilă în fața organelor judiciare, care vor dispune clasarea dosarului.

Dacă persoana vătămată nu își retrage plângerea, nu înseamnă automat că X al nostru va fi condamnat. În funcție de gravitatea faptei și de probele existente la dosar, acesta se poate finaliza cu o soluție de clasare, de renunțare la urmărirea penală sau prin încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.

A, da! Este importat să știți că persoana vătămată are posibilitatea de a-și retrage plângerea prealabilă până la închiderea dezbaterilor în apel.(se aplică numai în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate). Ce înseamnă asta? Că ea se poate răzgândi, chiar dacă procurorul a finalizat urmărirea penală și a sesizat instanța de judecată cu rechizitoriul, adică a dispus trimiterea în judecată a inculpatului.

PS: Recomandarea noastră este să nu urmați exemplul lui X al nostru ca să nu ajungeți într-o situație asemănătoare celei descrise mai sus. 

Gîndac Cristian Călin
Gîndac Cristian Călin

Avocat specializat în drept penal

Share on linkedin
Share on facebook
Share on twitter
Share on telegram
Share on vk
Share on whatsapp
Share on google
Share on pinterest
Share on skype
Share on email
Lovirea sau alte violențe
Call Now Button