Avocat Drept Penal Cluj

Când și cine dispune anularea permisului de conducere și cum se redobândește acesta?

A. În ce situații se dispune anularea permisului de conducere?

 (1) Anularea permisului de conducere se dispune în următoarele cazuri: 

a) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracțiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, săvârșită ca urmare a nerespectării regulilor de circulație;

  • ucidere din culpă
  • vătămare corporală din culpă 

Atenție! Condamnare definitivă la pedeapsa amenzii, sau închisorii (în regim de executare sau a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere).

Nu reprezintă soluție de condamnare, dacă prin hotărâre definitivă s-a pronunțat o soluție de renunțare a aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetarea procesului penal.

b) titularul permisului de conducere a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

Art. 334 NCP – Punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat

alin. (2) „Punerea în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai cu număr fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

alin. (4) „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale cărei plăcuțe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulație în România, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Art. 335 NCP – Conducerea unui vehicul fără permis de conducere 

alin. (2) „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Art. 336 NCP – Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe

alin. (1) „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

alin. (2) „Cu aceeaşi pedeapsă se sancționează şi persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

alin. (3) „Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Art. 337 NCP – Refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice

Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

Art. 338 NCP – Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia

alin. (1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 339 NCP – Împiedicarea sau îngreunarea circulaţiei pe drumurile publice

alin. (2) Participarea în calitate de conducător de vehicul la întreceri neautorizate pe drumurile publice se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

alin. (3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează aşezarea de obstacole care îngreunează sau împiedică circulaţia pe drumul public, dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic.

alin. (4) Lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a drumului public a unui vehicul care transportă produse sau substanţe periculoase se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.

Atenție! Condamnare definitivă la pedeapsa amenzii, sau închisorii (în regim de executare sau a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere).

Nu reprezintă soluție de condamnare, dacă prin hotărâre definitivă s-a pronunțat o soluție de renunțare a aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetarea procesului penal.

c) permisul de conducere a fost obținut în perioada în care titularul se afla în urmărire penală pentru săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 24 alin. (6);
d) titularului permisului de conducere i s-a aplicat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profesiei sau ocupației de conducător de vehicule, prevăzută la art. 64 lit. c) din Codul penal;
e) permisul de conducere a fost obținut cu încălcarea normelor legale, situație constatată de instanța competentă.
(2) Permisul de conducere se anulează și în cazul în care titularul acestuia a decedat.

(3) Procedura anulării permisului de conducere se stabilește prin regulament.

B. Cine dispune anularea permisului de conducere?

Articolul 203 din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002 privind codul rutier, prevede:
„(1) Anularea permisului de conducere, în cazurile prevăzute la art. 114 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se dispune:

a) de șeful serviciului poliției rutiere pe raza căruia a fost constatată fapta, în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă, dispusă de o instanța din România;

b) de șeful poliției rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în baza unei hotărâri judecătorești rămase definitivă, pronunțată de către o autoritate străină competentă, pentru o infracțiune săvărșită de titular pe teritoriul statului respectiv, dacă pentru fapta săvărșită legislația română prevede această măsură.

(2) Anularea permisului de conducere al persoanei decedate se dispune de șeful serviciului poliției rutiere pe raza căruia titularul a domiciliat, în condițiile existenței unui certificat de deces.

(3) Măsura anulării permisului de conducere se comunică, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, titularului permisului de conducere, la domiciliul acestuia, pentru situațiile prevăzute la alin. (1).

(4) În termenul prevăzut la alin. (3), permisul de conducere se transmite de serviciul poliției rutiere care a dispus anularea la autoritatea competentă care l-a eliberat, în vederea efectuării mențiunii în evidenta.

Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a admis sesizarea formulată Curtea de Apel Cluj – Secţia penală, în dosarul nr. 9318/328/2018, cu privire la interpretarea și aplicarea art. 335 alin. 2 Cod penal, astfel:

„Dacă poate fi subiect activ al infracţiunii prev. de 335 alin. (2) din Codul penal persoana care, după pronunţarea hotărârii definitive de condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 336 alin. (1) din Codul penal şi până la anularea permisului de conducere dispusă de către şeful poliţiei, conduce un autovehicul pe drumurile publice?”.

Astfel, Înalta Curte a stabilit că poate fi subiect activ al infracţiunii prev. de 335 alin. (2) din Codul penal persoana care, după pronunţarea hotărârii definitive de condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 336 alin. (1) din Codul penal şi până la anularea permisului de conducere dispusă de către şeful poliţiei, conduce un autovehicul pe drumurile publice.

Ce înseamnă acest lucru?

În urma deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă o persoană este condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal, iar în intervalul de timp cuprins între momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și până la anularea permisului de conducere dispusă de către şeful poliţiei, conduce un autovehicul pe drumurile publice, săvârșește infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal.

Care sunt consecințele acestei decizii?

De la momentul publicării ei în Monitorul Oficial al României, aplicarea deciziei devine obligatorie. Astfel, dacă până acum, unele instanțe considerau că persoana aflată în situația indicată supra nu comite infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. 2 cod penal, de la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, toate instanțele de judecată din România vor considera că fapta persoanei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută la art. 335 alin. 2 cod penal

Așadar, dacă o persoană este condamnată definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și imediat după condamnare, dar înainte ca șeful poliției să dispună anularea permisului, conduce autovehicule pe drumurile publice, comite infracțiunea prevăzută la art. 335 alin. 2 cod penal.

În ceea ce privește pluralitatea de infracțiuni, această ultimă infracțiune este săvârșită în stare de recidivă post-condamnatorie față de infracțiunea pentru care persoana a fost condamnată definitiv, ceea ce înseamnă că pedeapsa stabilită pentru cea de-a doua infracțiune se va adăuga pedepsei pentru care a fost condamnat definitiv, urmând a executa pedeapsa rezultantă.

Sursă: http://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=172292

error: Content is protected !!